Infertilitatea capătă tot mai multă atenție la nivel global, cu rate ale natalității care continuă să scadă în multe țări dezvoltate, inclusiv Franța, Spania, Italia, Germania și Japonia, unde rata natalității din Franța a înregistrat o scădere de peste 6% în ultimul an. Situația este similară și în România, unde aproximativ 20% din cupluri se confruntă cu probleme de infertilitate. Cu toate acestea, proiecțiile indică o posibilă creștere a populației mondiale cu până la 2 miliarde de persoane până în anul 2050, conform unui studiu recent publicat în revista The Lancet.
Organizația Mondială a Sănătății definește infertilitatea ca o afecțiune a sistemului reproducător care se manifestă prin incapacitatea de a concepe după cel puțin 12 luni de raporturi sexuale regulate fără protecție. Aceasta poate duce la stres semnificativ, stigmatizare și dificultăți financiare, afectând starea de bine mentală și psihosocială a individului.
Un sociolog remarcă un posibil mecanism adaptiv al naturii, sugerând că „suntem programați genetic să experimentăm o scădere a fertilității atunci când populația atinge un nivel prea mare„, ceea ce ar putea reprezenta un răspuns biologic la suprapopulare. Această teorie continuă să fie subiectul dezbaterilor în cadrul comunității științifice, pe măsură ce cercetările avansează în încercarea de a înțelege mai bine dinamica complexă a fertilității umane la nivel global.
