Tot mai puțini copii, tot mai târziu. Scăderea natalității devine o problemă globală, cu efecte directe asupra economiilor și echilibrelor sociale. România se aliniază acestui trend îngrijorător, înregistrând o medie de vârstă a maternității de 27 de ani – sub media globală de 29 de ani, dar în scădere alarmantă la capitolul fertilitate.
Un studiu publicat de Plos One arată că pentru a menține stabilă populația pe termen lung, ar fi nevoie de o medie de 3 copii per femeie. În realitate, cifra globală este de doar 2, iar în unele țări dezvoltate – chiar mai mică. În România, nivelul fertilității este insuficient pentru a asigura reînnoirea generațiilor.
🔍 „Subpopulația nu mai e un scenariu teoretic, ci o realitate”, avertizează specialiștii. Iar impactul se vede deja: economiile dezvoltate încep să sufere dezechilibre majore, în timp ce țările cu nivel scăzut de educație și infrastructură se confruntă cu suprapopulare.
Marius Luican, director al Reveal Marketing Research, atrage atenția că acest dezechilibru devine cea mai serioasă amenințare pentru societățile moderne:
„Țările educate și bogate pierd ritmul demografic. Tinerii amână căsătoria, pun accent pe acumulare materială, iar planurile de a avea copii sunt împinse dincolo de limita biologică. Nu mai e vorba doar de o scădere a natalității, ci de o schimbare profundă în logica de viață.”
📊 Un semnal de alarmă a fost tras și de statisticile recente: în 2023, pentru prima dată în ultimele trei decenii, s-au născut mai mulți copii români în diaspora decât în România. Tendința reflectă nu doar exodul populației tinere, ci și faptul că generațiile care aleg să rămână în țară nu mai prioritizează formarea unei familii.
Declinul demografic are efecte directe asupra indicatorilor economici, pieței muncii și sustenabilității sistemelor de pensii și sănătate. Iar dacă acest trend continuă, soluțiile vor deveni din ce în ce mai drastice: de la stimulente financiare masive pentru natalitate, la deschiderea forțată către imigrație.
