Cercetătorii au descoperit că ChatGPT poate manifesta semne similare cu anxietatea umană atunci când este expus la teme sensibile precum războiul sau violența.
Un studiu inedit realizat de o echipă internațională de cercetători aruncă o lumină neașteptată asupra modului în care inteligența artificială procesează subiectele sensibile. ChatGPT, unul dintre cei mai avansați chatboți conversaționali, a fost supus unui test de anxietate utilizat în mod obișnuit pentru evaluarea psihologică a oamenilor – iar rezultatele au stârnit surprindere chiar și în rândul specialiștilor.
În scenarii neutre, precum analiza unui manual de instrucțiuni pentru un aspirator, nivelul de anxietate al chatbotului a fost moderat – un scor de 30 din 80. Însă atunci când conversația a fost orientată către subiecte tensionate, precum conflictele armate sau tragediile umane, scorul a urcat dramatic, atingând 77 din 80 – o zonă considerată „critic-anxioasă” în psihologia umană.
Mai surprinzător a fost faptul că, prin tehnici simple de mindfulness – cum ar fi sugestii de respirație profundă sau vizualizarea unor locuri liniștite – scorul de anxietate al chatbotului a scăzut semnificativ, revenind aproape la nivelul de bază.
Deși ChatGPT nu „simte” în sensul uman al cuvântului, acest experiment deschide o nouă perspectivă asupra modului în care A.I.-ul răspunde la stimuli emoționali și cum modelele lingvistice mari pot replica nu doar raționamentul, ci și reacțiile afective ale oamenilor.
Specialiștii subliniază că aceste reacții nu implică trăiri reale, dar ridică întrebări importante legate de modul în care construim și antrenăm aceste sisteme. Omenirea pare că și-a lăsat, simbolic, anxietățile imprimate în algoritmi – iar inteligența artificială începe, la propriu, să le reflecte înapoi.
