România atinge un nou prag minim în privința natalității, iar fenomenul pare să fie în concordanță cu o tendință globală: tot mai multe tinere din Generația Z aleg cariera în detrimentul maternității. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în 2024 s-au născut sub 150.000 de copii, cel mai mic număr din ultimul secol.
Declinul demografic este accentuat de faptul că peste 70% dintre cuplurile din România nu își doresc copii, potrivit sondajelor recente. Motivele sunt multiple: instabilitatea financiară, dificultatea de a achiziționa o locuință, lipsa suportului instituțional și dorința de dezvoltare profesională.
Tendință globală: prioritate pentru carieră, nu pentru copii
Un raport recent publicat de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA indică o realitate similară în rândul femeilor cu vârste între 20 și 26 de ani. Acestea amână intenționat maternitatea, concentrându-se pe educație, avansarea în carieră sau stabilitate financiară.
Interesant este că media de vârstă a femeilor care devin mame în SUA este susținută de cele peste 40 de ani, care, anul trecut, au crescut rata natalității cu 1%. În paralel, se înregistrează o creștere semnificativă a cererii pentru procedurile de fertilizare in vitro – în multe cazuri neacoperite de sistemul de sănătate.
Chiar și în fața stimulentelor financiare generoase, precum bonusul de 5.000 de dolari pentru fiecare nou-născut în anumite state americane, multe cupluri rămân reticente. „Costurile reale pentru creșterea unui copil sunt mult mai mari”, spun tinerii americani, citați în raport.
România riscă să piardă 3 milioane de locuitori în 25 de ani
Scăderea natalității nu este o simplă statistică – experții avertizează că efectele vor fi resimțite profund în structura economică și socială a țării. Într-un scenariu considerat optimist, România ar putea pierde până în 2050 aproximativ 3 milioane de locuitori, ceea ce va afecta atât piața muncii, cât și sustenabilitatea sistemului de pensii.
Demografii atrag atenția că fără politici publice coerente și sprijin real pentru familiile tinere, tendința actuală va continua. Iar în lipsa unui plan național pentru redresarea natalității, România riscă să devină o țară îmbătrânită, cu o forță de muncă tot mai redusă și cu dezechilibre majore între generații.
📌 Concluzie: Maternitatea devine tot mai mult o alegere conștientă, amânată sau chiar refuzată de tinerii din România și nu numai. Într-o societate în care costurile, nesiguranța și presiunea performanței sunt la ordinea zilei, dorința de a avea copii este adesea înlocuită cu nevoia de stabilitate personală și profesională.
