Poluarea aerului a devenit una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă Bucureștiul. Traficul sufocant, lipsa spațiilor verzi și ritmul alert al construcțiilor contribuie zi de zi la creșterea nivelului de noxe din atmosferă. Rezultatul? Locuitorii capitalei plătesc indirect prețul sănătății, iar costurile sociale asociate poluării depășesc pragul uriaș de 6 miliarde de euro.
Potrivit experților, gazele de eșapament și particulele fine eliminate de mașini se acumulează în aer și pătrund direct în plămâni. Situația este agravată iarna, atunci când zăpada murdară devine un adevărat „burete” pentru praf și gunoaie. La topire, acestea se ridică din nou în atmosferă, sporind nivelul de poluare resimțit de bucureșteni.
Activistul de mediu Adrian Bîlbă atrage atenția că, în ciuda unor inițiative, măsurile luate de autorități sunt insuficiente:
„În București se construiește aproape fără restricții, indiferent de condiții. Atât construcțiile private, cât și cele publice, adesea stagnează sau sunt realizate în mod neigienic, lăsând în urmă deșeuri și praf. Este nevoie de cartiere bine planificate, cu infrastructura necesară, nu de dezvoltări haotice”, a declarat acesta.
Comparativ cu alte capitale europene, Bucureștiul stă extrem de prost la capitolul aer curat. Dacă în Grecia există o legislație strictă pentru protejarea mediului urban, la noi regulile sunt vagi, iar aplicarea lor, ineficientă. Clima specifică regiunii face ca poluarea să fie și mai greu de gestionat, ceea ce obligă autoritățile să ia măsuri urgente și adaptate realităților locale.
Concluzia specialiștilor este clară: fără o strategie coerentă pentru reducerea traficului, creșterea spațiilor verzi și reglementarea construcțiilor, Bucureștiul riscă să rămână „campion” la poluare, cu efecte devastatoare pentru sănătatea populației.



